Me, Myself and Skandalouz

Acum cateva zile am visat o fosta colega de facultate si i-am povestit pe messenger visul. Se facea ca era acasa la viitorul sot (Vlad) pe care l-am cunoscut cand am fost la concert la Robbie acum aproape 3 ani dar cu care nu am discutat nicio chestie personala. Mai jos conversatia:

Alex : neata
Stefi: bonjour
Alex : vroiam sa-ti zic ca te-am visat
Stefi: serios?
Alex : yes
Alex : u were expecting a baby girl
Stefi:
Alex : and you had a piano in the house
Stefi: )
Stefi: si stateam la bloc
Stefi: ?
Alex : era al lui Vlad parca
Alex : nu stiu unde…
Stefi: da, are pian… acasa la ai lui
Stefi: )
Alex : dar el nu canta ci maica-sa
Stefi: da
Stefi: e profa de pian
Stefi:
Alex : si tu spuneai ca o sa o inveti pe ur daughter sa cante
Alex :
Stefi: serios
Alex : cum naiba m-am gandit la asta daca eu habar nu aveam?
Stefi: nu stiu…
Stefi: dar totul e adevarat mai putin baby girl
Stefi: you’re good
Stefi:
Alex : well…poate nu inca
Stefi: ce interesant
Stefi: stii cum arata casa?
Alex : erau f inalte camerele
Stefi:
Stefi: exactly
Alex : si o oglinda mare pe acolo
Stefi: oglinda mare nu e
Stefi: dar casa e veche si camerele sunt intalte
Alex : si cu chestii antique mobilata
Stefi::o
Stefi: da
Alex : incep sa ma sperii
Stefi: stai un pic sa-ti arat casa
Alex : si destul de crowded with stuff, not overcrowed insa
Stefi: asa e de obicei
Stefi: poza 1
Stefi: aia e oglinda, mai mare nu e
Alex : si e deasupra pianului?
Alex : oo poza 2 am uitat sa-ti zic de candelabre
Stefi: nu, deasupra pianului e un tablou
Alex : adica chestiile astea de lumanari
Alex : nu candelabre
Stefi: sfesnice
Alex : asa
Alex : si cu tablourile care fac sa para crowded
Stefi: da
Stefi: te-ai speriat?
Stefi: seamana cu visul
Stefi: :-ss
Alex : pai nu mai am alte detalii decat ce ti-am zis
Stefi: poza 3
Stefi: si mama lui
Alex : mai tin minte ca era o sfoara atarnata de tavan…
Stefi: acum chiar e.. e sfoara cu care e ancorat bradul
Alex :
Alex : dumnezeule!
Stefi:
Alex : this is WEIRD
Stefi: ce tare
Stefi:
Stefi: asa ceva nu mi s-a mai intamplat
Alex : nici mie
Stefi: mi s-a facut pielea de gaina
Alex : atatea detalii omg
Stefi: ..
Stefi: tb sa iau o pauza
Stefi: ..

P.S. Poza 4

My specs:

MB Asus P5W DH DELUXE/WIFI-AP Intel Core2 Duo Extreme X6800 2.93GHz Dual Core Socket 775 Processor

CPU: Core 2 Duo E6320 Processor 1.86GHz

Memory: Corsair 2GB PC6400 800MHz 240-Pin DDR2 RAM (TWIN2X2048-6400)

HD: Seagate 500GB SATA

Video: Gainward 7600GT 256MB DDR3

1080p mkv files aren’t running or, if they do, there’s only 1 frame per minute.

My question is:  should I buy a new video card (9800GT) or PopcornHour A110 (prezentare video) to be able to play files smoothly? I am still not sure if the new video card will do the job… Also, the price difference between the two is like 50-70$.

What shuold I do?

In asteptarea trenului catre Milano, intre orele 1.30 si 4.14, o prezentare a salii de asteptare din gara din Bologna.
Sa-i iau pe rand:
-The Preacher – un barbat la vreo 40 ani, slab si destul de inalt, cu barba si parul lung incaruntit, imbracat cu niste colanti largi gri deschis si o bluza din acelasi tip de material. Manecile erau libere, mainile tinandu-si-le in jurul corpului pe sub bluza. Era incaltat cu niste cizme care pareau sa-i fie mari. I-am zis the Preacher pentru ca vorbea in continuu cu cineva sau de unul singur, parand nemultumit de tot ce se intampla si deseori apostrofand pe cineva.
-The kid – era un baiat pe la vreo 16-17 ani, parul brunet lung drept. Semana foarte bine cu Tommy Solomon din “A treia planeta de la soare”. Parea fugit de acasa. Era imbracat bine – camasa si blugi, pulover si rucsac care erau destul de curate so nu parea sa fi fugit de mult timp. Majoritatea timpului a dormit iar la un moemnt dat, apostrofat de The preacher ca se trezise, si-a bagat capul in rucsac si s-a culcat la loc. Mai tarziu a scos o carte groasa cu coperti din piele (nu era bilbia) si a inceput sa citeasca.
-batrana cu carut – gen Doamna cu trunchiul de copac din Twin Peaks – era o tanti mai in varsta care avea capul, mainile si picioarele invelite in pungi de plastic. Statea cu picioarele intinse pe doua scaune si dormea in pozitie de sezut cu capul aplecat in fata. Avea langa ea un carut gen Carrefour plin de ziare si hartii. Rujul si oja i se stersesera partial. Eu stateam langa ea, fiind singurul loc liber cand am ajuns in gara si-l aveam in fata pe The kid.
-The players – undeva in stanga salii, pe jos, 3 tipi jucau carti si se comportau ca in Zbor deasupra unui cuib de cuci certandu-se zgomtos deseori la final de joc.
-The Workers – doi muncitori suiti pe o schela instalau o boxa pentru un sunet mai bun in sala de asteptare. Se comportau si aratau ca Stan si Bran, sau mai degraba a Mario si Luigi. Erau total nendemanatici si lenti si pentru o treaba care in mod normal ar fi durat 30 minute, lor le-a luat vreo 2 ore si jumatate. Au taiat cu flexul, au dat gauri in beton, le-au scapat scule din mana pe gresia de pe jos – asta in timp ce trei sferturi din persoanele din sala de asteptare incercau sau chiar doarmeau.
-Snorring - un negru imens intins mai mult pe jos decat pe scaun. Seful salii de asteptare l-a trezit de mai multe ori din cauza sforaitului puternic insa rezultatul a fost de fiecare data o perioada de cateva minute de liniste pana cand incepea din nou.
-Denzel - alt negru cu ochelari de soare negri care parea spion. Nu a dormit deloc si a stat in permanenta atent la ce s intampla – inclusiv la mine, intersecnandu-ne privirea de mai multe ori.
-Sisi - o doamna in varsta aranjata, rujata, pantofi cu toc, cu cateva sacose parea ca asteapta pe cineva care nu mai soseste. Probabil o fosta poveste de dragoste cu 10-20 ani in urma. Zambea privind in gol si din cand in cand ii apareau lacrimi. Apoi incerca sa doarma.
-The killer – un tip spre 50 ani, masiv, fata rosie de boxeor ucigas betiv. Mi-am intersectat privirea odata cu el si mi-a fost indeajuns. Se trezea din cand in cand, privea in jur, dadea in plans (un plans psiho), se abtinea si se culca la loc.
-seful de sala, mic si rotofei, (Super Mario) le explica turistilor care ajungeau in gara ce-i cu unii dintre nebuni.
-si mai era un tip cu chef de scandal care se ridica de pe scaun la fiecare cearta a celor care jucau carti, sau la fiecare noua disputa a lui The Preacher. Facea doua ture de sala aruncand niste vorbe si se intorcea nemultumit la loc.
-in rest erau turisti care-si cautau loc printre nebuni, un copil in scutece care plangea cam o data la jumatate de ora si cativa in aceeasi situatie cu noi (veniti de la concert, astepand trenul catre casa)

NEVER play games against/with Pop&Oana!

Gemeni nu ma iarta si iar ma procopseste cu o leapsa :p – sa scriu 8 chestii (“dubiosenii”) despre mine (doar 8, nici nu stiu pe care sa le pun mai intai):

• Sunt foarte multe legume pe care nu le-am gustat inca =)) nici nu va imaginati )
• Se intampla sa beau apa doar cand nu gasesc altceva prin casa si mi-e foarte sete (asta ca o continuare la dezbaterea de aici)
• Sunt extremist cand vine vorba de subiecte ca fotbalul, tiganii(a) sau biserica.
• Am o pata pe gat, de culoare mai deschisa, care are forma Rusiei
• Sunt antifumat(ori) inrait
• Urasc acele si doctorii si spitalele si de fiecare data ma ia o stare de lesin cand mi se ia sange(vai, vai, ce rusine imi e…NOT)
• Ma supar repede si la fel de repede imi trece (deh, cica zodia)
• Imit foarte bine miorlaitul unei pisici si se pare ca onomatopeea are sens pentru unele pisici si caini care devin brusc interesati

Mai departe catre mtx, dookie, flo, Karmen si cine mai vrea.

In ordinea numerelor de pe tricou prima zice asa – Interviu cu skandalouz:

1. De ce ai acceptat leapsa aceasta ?
Ca ma bate Gemeni la cap sa o fac si pentru ca am promis.

2. De cand esti in blogosfera ?
Conform arhivei Noiembrie 2005. Incepusem pe 360 dar -dupa 5 zile l-am mutat pe blogger.com .
Read the rest of this entry »